Cisco estimeaza ca, pana in 2020, 50 de miliarde de obiecte vor fi conectate la Internet. IDC preconizeaza 30 de miliarde, iar Gartner – „doar“ 20,8 miliarde.

In pofida discrepantelor, analistii de piata sunt unanimi in privinta faptului ca Internet of Things este, la momentul actual, inca intr-o faza incipienta, atat de dezvoltare, cat si de adoptie. Aceasta insa nu va ma dura prea mult, pentru ca din ce in ce mai multe organizatii sunt interesate de adoptia produselor IoT.

Motivatiile difera in functie de castigurile urmarite: in timp ce unele companii se axeaza pe realizarea de economii si optimizari operationale, altele pun accentul pe imbunatatirea calitatii serviciilor si produselor furnizate clientilor finali. Exista si o a treia categorie de beneficiari pentru care tehnologia IoT reprezinta baza de dezvoltare a noi directii de business, marea majoritate provenind din categoria „early adopters“ care au probat deja in practica beneficiile IoT.

 

Securitatea, problema numarul unu

Desi specialistii crediteaza solutiile si serviciile IoT cu un potential de dezvoltare urias, pentru ca acesta sa se materializeze la nivelul asteptarilor este nevoie de o accelerare a fenomenului de maturizare a tehnologiei.

Cabinetul Gartner a realizat anul acesta un top al prioritatilor de dezvoltare a tehnologiei IoT in intervalul 2017-2018, in care pe primul loc se situeaza Securitatea. Nominalizarea este justificata in contextul cresterii constante a volumului, complexitatii si diversitatii amenintarilor informatice.

Conform Citrix Labs, riscurile de securitatea generate de adoptia produselor IoT in mediul enterprise provin din faptul ca acestea trebuie interconectate cu sistemele IT traditionale, care nu sunt capabile sa asigure protectia impotriva noilor tipuri de vulnerabilitati. Pe de alta parte, potrivit Gartner, problema este agravata de faptul ca generatia actuala de produse IoT utilizeza procesoare si sisteme de operare prea simple pentru a suporta masuri sofisticate de securitate – arhitectura software si hardware a device-urilor IoT nu este gandita astfel incat sa suporte update-uri majore de-a lungul intregii durate de viata a dispozitivelor.

In ultimii 2-3 ani, semnalele de alarma vizavi de riscurile IoT au devenit din ce in ce mai numeroase si mai critice. HP Internet of Things State of the Union Study avertizeaza ca 70% dintre cele mai utilizate echipamente IoT la nivelul anului 2014 aveau numeroase vulnerabilitati (in medie, 25/device). Mai recent, raportul AT&T Cybersecurity Insights (prezentat in cadrul Mobile World Congress 2016) semnaleaza ca tentativele hackerilor de depistare si exploatare a vulnerabilitatilor echipamentelor IoT au crescut cu 458% in ultimii doi ani.

Inerent, in fata tuturor acestor avertismente, piata reactioneaza – potrivit Gartner investitiile in securizarea produselor IoT vor atinge anul acesta un volum de 348 milioane USD, in crestere cu 23,7% fata de anul trecut. Ritmul de crestere se va mentine si pentru urmatorii doi ani: pentru 2017 se estimeaza 434 milioane USD investiti in securitate, iar in 2018 – 547 milioane USD.

Specialistii estimeaza ca, in urmatorii ani, eforturile de securizare a obiectelor conectate se vor concentra pe zona de management, analiza si provizionare a device-urilor, ceea ce va muta centrul de greutate catre platformele integrate de administrare, capabile sa integreze functionalitati avansate de monitorizare, detectare, control al accesului etc. O alta directie de dezvoltare este reprezentata de noua generatie de servicii Cloud,de securitate, dedicate zonei IoT, care, beneficiind de avantajul nativ al scalabilitatii si flexibilitatii, vor inregistra o cerere in crestere.

 

Analiza – management – platforme

A doua nominalizare in ierarhia Gartner este componenta de analiza a fluxurilor de date generate de device-urile IoT. Pozitia privilegiata acordata analizei se datoreaza faptului ca aceasta reprezinta principalul avantaj competitiv furnizat de tehnologia Internet of Things. Pentru a-l valorifica insa, companiile trebuie sa aiba abilitatea, competentele si capabilitatile tehnologice de a integra si corela datele furnizate de dispozitivele „smart“ cu cele provenind din alte surse de date de business. Specialistii considera ca respectarea acestei conditii este esentiala pentru crearea de modele predictive care pot imbunatati activitatea organizatiilor, incepand de la nivelul planificarii operatiunilor de mentenanta si pana la depistarea intentiilor de achizitie ale clientilor.

Pentru a exploata aceste oportunitati, companiile au nevoie insa de instrumente moderne de management si analiza a datelor, capabile sa accelereze si automatizeze procesele si sa proceseze rapid volume mari de informatii. Acest lucru a dus la aparitia unei nise importante in piata IoT – a solutiilor de stocare, analiza si raportare, care, potrivit ABI Research, va atinge o valoare de 30 de miliarde USD in 2020.

A treia pozitionare in clasamentul prioritatilor IoT este zona de management al device-urilor conectate. Utilizarea pe scara larga a echipamentelor IoT obliga companiile sa adopte instrumente de management dedicate, cu functionalitati pe zona de monitorizare, diagnostic, analiza a defectiunilor, raportare, gestionare fizica, mentenanta, update software si firmware, securitate etc. O cerinta specifica la acest nivel este cea de scalabilitate, respectiv capacitatea solutiei de a gestiona si monitoriza mii sau chiar milioane de device-uri simultan, repartizate intr-o distributie complexa.

Functionalitatile de management amintite, cele de analiza si chiar si cele de securitate sunt acoperite, intr-o masura mai mica sau mai mare, de catre platformele IoT, nominalizate si ele in ierarhia Gartner.

Generic, platformele IoT deservesc trei zone majore:

  • controlul echipamentelor IoT si al operatiunilor efectuate de acestea (comunicatii, monitorizare si managemen-ul device-urilor, update-uri de firmware, securitate etc.);
  • achizitia de date IoT, transformarea si managementul lor;
  • dezvoltare aplicatiilor IoT (dezvoltarea de conectori pentru integrarea cu sistemele enterprise si de instrumente de vizualizare si analiza, crearea de aplicatii mobile etc.).

La momentul actual, definitia platformelor IoT este foarte elastica, variind in functie de producator. La momentul actual exista pe piata peste 300 de platforme IoT – printre vendori numarandu-se de la startup-uri pana la jucatori consacrati, precum Cisco/Jasper sau Infor -, iar numarul lor creste constant

 

Confirmarile IoT

Un ultim aspect nominalizat de cabinetul de analiza citat este cel al deficitului inregistrat de tehnologia IoT pe zona standardelor. Este o prioritate critica in atingerea potentialului de dezvoltare deoarece standardele asigura garantia interoperabilitatii si comunicarii, modelul de business IoT bazandu-se pe partajarea de date intre diverse echipamente, infrastructuri si organizatii.

Un avans important pe zona de standardizare s-a inregistrat deja pe nisa produselor Industrial Internet of Things (IIoT), un sector al pietei IoT care inregistreaza progrese importante. Produsele IIoT asigura interconectivitatea dintre masini/utilaje si sistemele de senzori care furnizeaza date pentru cresterea vizibilitatii si controlului performantei echipamentelor industriale. Scopul final al produselor IIoT este de a transforma modul in care oamenii si masinile interactioneaza, generand imbunatatiri majore ale proceselor, produselor si serviciilor si cresteri ale eficientei operationale si productivitatii.

Pentru a acoperi aceste cerinte si a asigura un suport decizional imbunatatit, produsele IIoT integreaza tehnologii avansate de senzori, solutii de comunicare machine-to-machine (M2M), unelte de analiza in timp real, algoritmi de tip „machine learning“ etc.

La momentul actual, IIoT reprezinta una dintre principalele concretizari ale tehnologiei Internet of Things. Conform unui sondaj recent realizat de catre Genpact Research Institute (in collaborare cu GE Digital si Industrial Internet Consortium), 81% din companii privesc adoptarea tehnologiilor IIoT ca o conditie esentiala pentru succesul viitor al business-urilor pe care le desfasoara.

O concluzie confirmata si de raportul Automation World – Morgan Stanley, care considera IIoT drept unul dintre principalii vectori de crestere a industriei, preconizand o crestere a investitiilor la nivel global de la 8% la 18% in urmatorii patru ani. Desi diferenta de 10% poate parea mica in comparatie cu ritmurile de crestere mentionate anterior, trebuie tinut cont de faptul ca piata IIoT se preconizeaza ca va atinge o valoare de 151 miliarde USD in 2020 (conform MarketsandMarkets).

 

Evolutia continua

Dincolo de asteptari, estimari si avertismente, tehnologia IoT incepe sa ofere din ce in ce mai multe dovezi ca este capabila sa creasca nivelul de eficienta al organizatiilor din varii domenii de activitate. Si, incepand de anul acesta, ca este capabila sa furnizeze noi avantaje competitive, oferind oportunitatea dezvoltarii de noi directii de business.

Este o schimbare importanta, ce va deveni din ce in ce mai vizibila in urmatorii patru ani. Dar, ca orice noua oportunitate tehnologica, IoT aduce cu sine provocari operationale. Care pot fi insa depasite prin apelul la specialisti cu competente si experienta reale in domeniu, capabili sa adapteze solutiile existente la nevoile si cerinte specifice ale organizatiilor.

 

Aflați mai multe despre portofoliul Datanet Systems, in sectiunea dedicată.
Pentru mai multe informații, contactați:
Gabriel Mușat
Technical and Marketing Manager
office@datanets.ro
www.datanets.ro