Înțelegerea celor mai relevante tendințe tehnologice și pregătirea organizațiilor pentru viitor este o provocare continuă pentru un CIO (Chief Information Officer). Pe de o parte, pentru că așteptările operaționale consumă cele mai multe resurse de bani și timp, iar pe de altă parte, pentru că tehnologia se schimbă cu o viteză amețitoare. Multe concepte nici măcar nu ajung să se maturizeze și să fie adoptate pe scară largă, pentru că deja alți termeni acaparează spațiul public.

Quantum Computing, extinderea rețelelor 5G, Realitatea Virtuală și Augmentată, IoT și vehiculele autonome sunt doar câteva dintre cele mai importante 25 de tehnologii inovatoare care, potrivit Swiss School of Business and Management Geneva, vor transforma industriile, mediul de lucru și viața cotidiană în 2025. La acestea, Gartner adaugă tendințe tehnologice precum criptarea post-cuantică, platformele de guvernanță AI și Spatial Computing.

Pentru că nu ducem lipsă de inovații, întrebarea este: care dintre acestea vor avea cel mai mare impact asupra mediului de business în următorii ani? Pe acest final de an, am făcut o sinteză a celor mai relevante tendințe tehnologice.

 

Quantum Computing

 

Potrivit Institute of Electrical and Electronics Engineers (IEEE), calculul cuantic permite o putere de calcul de un trilion de ori mai mare decât cele mai avansate supercomputere din prezent. Quantum Computing promite deci să revoluționeze industrii prin capacitatea de procesa a datelor la viteze impresionante, accelerând descoperiri esențiale ce țin de modelarea climatică, noi medicamente și sisteme avansate de criptare. 44% dintre companiile intervievate la nivel global de IEEE estimează că vor adopta tehnologia cuantică în următorii trei ani. Această tehnologie emergentă are potențialul de a redefini limitele științei și industriei, dar vine și cu riscuri semnificative.

Iminența unui „Q-Day” – momentul în care calculatoarele cuantice ar putea sparge criptografia convențională – scoate în evidență pericolul ca modelele actuale de securitate să devină rapid depășite. În acest scenariu, ar crește numărul atacurilor cibernetice asupra infrastructurilor critice, cum ar fi rețelele de energie și sistemele medicale. Drept urmare, strategiile robuste de apărare națională și internațională capătă o importanță critică.

 

 

Așa cum am amintit deja, potrivit Gartner, una dintre tehnologiile care vor lua avânt în 2025 va fi criptarea post-cuantică PQC (Post-Quantum Cryptography). Aceasta presupune metode criptografice concepute pentru a rezista împotriva potențialelor amenințări reprezentate de computerele cuantice. În scenariul în care computerele cuantice vor deveni suficient de puternice pentru a încălca standardele actuale de criptare, algoritmii PQC vor fi aplicați pentru a cripta, de exemplu, e-mailuri care conțin informații sensibile, astfel încât, chiar dacă atacatorii vor putea să intercepteze datele, nu le vor putea și decripta.

În ce stadiu este tehnologia Quantum Computing în România? În primul rând, Universitatea Politehnica din București și Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca au deja programe de studiu dedicate. În plus, în iulie 2024, Ministerul Digitalizării anunța Strategia națională în domeniul tehnologiilor cuantice pentru perioada 2024-2029 , prin care România își propune dezvoltarea infrastructurii de comunicații cuantice, crearea unor centre de cercetare şi platforme de testare şi validare, de aplicaţii software care ar permite folosirea procesoarelor cuantice în societate și investiții mai mari în formarea de specialiști în domeniu.

 

Tehnologii ECO

 

Sustenabilitatea pune o presiune tot mai mare pe bugetele IT, favorizând serviciile de cloud livrate din centre de date alimentate cu energie verde, trecerea la materiale reciclabile pentru echipamente, dar și utilizarea unor soluții de captare a dioxidului de carbon. Orientarea este catalizată atât de rezonanța generațiilor tinere cu problemele de mediu, cât și de unele directive europene care vizează creșterea eficienței energetice și reducerea amprentei de carbon.

Gartner anticipează o creștere în popularitate a trendului energy-efficient computing, care presupune proiectarea și operarea computerelor, centrelor de date și a altor sisteme digitale în moduri care minimizează consumul de energie și amprenta de carbon. Gartner anunță și apariția clădirilor de birouri inteligente, unde senzorii IoT urmăresc gradul de ocupare, ajustând iluminatul, capacitatea HVAC și utilizarea echipamentelor în timp real, în funcție de nevoile reale. Aceste clădiri „smart” vor permite economii de costuri importante și reducerea amprentei de carbon.

 

 

Vor crește și investițiile pentru obținerea telemetriei de sustenabilitate în timp real. Potrivit raportului Cisco Global Networking Trends 2024, principalul obstacol tehnologic în calea transformării sustenabile a organizațiilor este faptul că produsele IT nu oferă un nivel adecvat de vizibilitate asupra datelor legate de consumul energetic sau emisii. Cisco anticipează și investiții în sustenabilitatea bazată pe protocoalele de rețea (moduri selective și cu consum redus de energie, anticiparea cererii etc.)

Uniunea Europeană este un exemplu de bune practici în acest sens, prin lansarea, în 2021, a primei coaliții digitale verzi EGDC (European Green Digital Coalition), cu peste 30 de companii IT&C membre, care are ca scop dezvoltarea, cu sprijinul guvernelor europene, de tehnologii și servicii digitale verzi, dar și a metodelor și instrumentelor pentru măsurarea impactului tehnologiilor digitale asupra mediului.

O astfel de tehnologie este oferită de Cisco, membru EGDC, prin funcționalitatea Carbon Emissions Insights din Webex Control Hub. Aceasta permite companiilor să estimeze consumul de energie și emisiile de CO2e generate de dispozitivele Cisco, să își urmărească progresul în direcția sustenabilității și să optimizeze consumul de energie prin funcțiile de gestionare a orelor de birou. Datele estimate pe care le generează Carbon Emissions Insights pot fi exportate prin intermediul unui API pentru integrarea în instrumentele de raportare a sustenabilității ale clienților. Prin acest tip de tehnologii, Cisco își propune să atingă neutralitatea climatică până în 2040 și să adopte principii de design circular în toate produsele și ambalajele noi, până în 2025.

 

Democratizarea Inteligenței Artificiale în munca de birou

 

Inteligența Artificială este tot mai mult integrată în viața angajaților, accelerând atât procesele decizionale, cât și creativitatea, prin soluții fluide și intuitive. Pe măsură ce AI evoluează, tot mai multe companii dezvoltă modele AI personalizate, adaptate nevoilor lor specifice, care oferă niveluri mai mari de precizie. Astfel, permit întreprinderilor să își optimizeze procesele, să îmbunătățească gestionarea datelor și să valorifice capacitățile AI în diverse departamente.

 

 

Spre exemplu, Webex a lansat în luna octombrie o întreagă familie de „agenți AI”, care vor transforma modul de colaborare și comunicare pe platforma Webex, precum și munca în centre de contact. Aceste soluții de inteligență artificială conversațională vor îmbunătăți considerabil interacțiunile cu clienții. Webex va include și un nou instrument de design numit AI Agent Studio, care facilitează utilizatorilor de business și administratorilor IT crearea de noi agenți AI, oferind o scalabilitate și o ușurință de utilizare fără precedent. AI Agent Studio va permite unei companii să implementeze rapid un agent AI vocal sau digital în doar câteva minute și să selecteze modelele AI utilizate pentru a răspunde solicitărilor clienților. Agentul AI va reduce volumul de apeluri în centrul de contact, astfel încât agenții să se poată concentra pe servicii pentru clienți care necesită empatie sau abordări atipice. Webex AI Agent, împreună cu AI Agent Studio, vor fi disponibile pe scară largă în primul trimestru al anului 2025 pentru clienții cloud, dar și pentru on-premises în partea a doua a anului.

Gartner anticipează că ascensiunea agenților de AI va declanșa noi progrese în domeniul guvernanței AI și dezvoltarea de tehnologii pentru combaterea dezinformării. Până în 2028, 50% dintre companii vor adopta produse, servicii sau funcționalități de securitate cibernetică dedicate combaterii dezinformării, în creștere de la mai puțin de 5% în 2024. În plus, Gartner estimează că, în următorii patru ani, companiile care folosesc platforme de guvernanță AI vor înregistra o creștere a nivelului de încredere a clienților de 30%, respectiv de 25% a conformității cu reglementările, comparativ cu competitorii lor care nu folosesc această tehnologie.

 

AI-ul revoluționează securitatea cibernetică

 

În ceea ce privește securitatea cibernetică, potrivit Cisco Global Networking Trends 2024, 51% dintre respondenți vor implementa instrumente de endpoint recognition și policy management bazate pe AI în perioada 2024-2025. Acestea oferă organizațiilor posibilitatea de a identifica proactiv și de a rezolva problemele de performanță și securitate. În plus, 54% dintre respondenți plănuiesc să adopte o arhitectură cloud SASE susținută de AI în perioada amintită.

Totodată, analiștii Forbes anticipează că, în 2025, vor fi în prim plan și capabilitățile de Threat Detection augmentate de AI. Acestea vor permite identificarea atacurilor înainte de a produce pagube, îmbunătățirea timpului de răspuns la incidente și reducerea dependenței de procesele manuale.

Pe măsură ce atacurile cibernetice devin tot mai sofisticate, Inteligența Artificială s-a impus ca soluție esențială pentru securitatea cibernetică, permițând detectarea timpurie a anomaliilor, diferențierea în timp real a activităților malițioase și remedierea automată rapidă. Cisco valorifică deja Inteligența Artificială în portofoliul său de produse. De exemplu, Cisco AI Assistant for Security este un asistent bazat pe GenAI care simplifică munca echipelor de securitate, iar Cisco XDR augmentează capacitățile analiștilor prin corelarea datelor din e-mail, web, procese și rețea pentru detectarea în timp real a atacurilor. În plus, automatizarea este integrată de Cisco în fiecare aspect al modului în care este implementată AI, de la corectarea configurărilor greșite prin recomandări, până la automatizarea în procesele de ransomware recovery.

 

Expansiunea Edge Computing și Edge AI

 

Până în 2025, 75% din datele întreprinderilor vor fi prelucrate în afara centrelor de date și a cloud-ului, estima Gartner încă din 2018. Adoptarea Edge Computing-ului este în continuare impulsionată de creșterea numărului de dispozitive IoT și de necesitatea analizei datelor în timp real. Procesarea datelor mai aproape de sursă este deosebit de utilă pentru IMM-urile care se bazează pe informații în timp real (retail, producție). Această tehnologie reduce latența, optimizează utilizarea lățimii de bandă și asigură aplicații mai rapide și eficiente, permițând întreprinderilor să ia decizii mai rapide, precum reaprovizionarea stocurilor sau ajustarea programelor de producție.

Pe de altă parte, Edge AI face posibilă rularea algoritmilor și modelelor AI direct pe dispozitivele locale, precum senzori sau dispozitive IoT, permițând procesarea și analiza datelor în timp real, fără dependență constantă de infrastructura cloud. De exemplu, senzorii IoT de pe mașinile de producție generează date analizate instantaneu de sistemele Edge AI pentru a prezice defecțiuni ale echipamentelor, permițând astfel întreținerea preventivă, reducând timpii de nefuncționare și crescând productivitatea. La nivel de vârf, anumiți retaileri folosesc soluții de edge computing pentru a urmări traficul pietonal în timp real și pentru a ajusta automat marketingul sau promoțiile din magazin în funcție de orele de vârf.

Expansiunea Edge este susținută de extinderea tehnologiei 5G, care revoluționează conectivitatea oferind viteze de internet mai mari, latență redusă și o interconectare mai eficientă a dispozitivelor. Până în 2025, vor exista 1,2 miliarde de conexiuni 5G la nivel global, conform estimărilor GSMA, organizație care reprezintă operatorii de rețele mobile din întreaga lume.

 

Concluzie

 

Inovația are o viteză atât de mare încât pentru multe organizații va fi dificil să țină pasul, din motive care țin de lipsa competențelor, a resursele umane sau a bugetelor necesare, chiar dacă vor fi însă early adopters pentru fiecare dintre noile tehnologii. O problemă comună este una legată de infrastructura IT, care de cele mai multe ori este învechită și nu susține inovația. Așa cum aminteam și în articolul  despre lansarea AI Ready Infrastrcuture dacă 89% dintre profesioniștii IT chestionați de Cisco plănuiesc să lanseze aplicații bazate pe AI în următorii doi ani, doar 14% au și infrastructura pregătită pentru acestea. Prin urmare, o abordare inteligentă pe termen lung este pregătirea infrastructurii de networking, computing si storage pentru un viitor marcat ireversibil de Inteligența Artificială.